Tezaure monetare
Expoziţia permanentă Tezaure monetare prezintă descoperirile făcute de-a lungul timpului în judeţul Teleorman. Numărul acestora este însemnat, fiind cunoscute cca. 80 de tezaure monetare ce însumează peste 10000 de monede şi mai mult de 600 de monede descoperite izolat. Dintre acestea, doar o parte se găsesc în patrimoniul Muzeului Judeţean Teleorman, multe fiind expuse aici, mai precis 28 de tezaure și loturi de tezaure (cu cca. 3000 de monede) şi aproape 100 de monede descoperite izolat. Din punct de vedere cronologic, expoziţia cuprinde tezaure şi monede ce datează din antichitate (sec. IV î.Hr.) şi până în epoca medievală târzie (sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX).
Sunt prezentate cele mai vechi monede care au circulat în zonă, respectiv cele greceşti din sec. IV î.Hr., urmate de altele din sec. II-I î.Hr. şi monedele locale, getice. Pot fi văzute drahme de la Alexandru cel Mare (Alexandru Macedon), tetradrahme emise la Dirrachium şi în Thasos, precum şi cele de tip Macedonia Prima. Un tezaur descoperit la Frăsinet este compus din tetradrahme Macedonia Prima şi Thasos. Într-un alt tezaur, descoperit la Videle, pe lângă aceste tipuri de monede apar şi imitaţii de pe drahme emise de Filip III, precum şi monede getice numite de tip „Vârteju-București”. Acestui tip monetar aparțin și piesele ce compun tezaurul de la Schitu Poienari.
Următoarea secvenţă cronologică este dată de monedele romane. Sunt expuse o serie de tezaure romane republicane: Târnava, Siliştea-Videle, Licuriciu, Nicolae Bălcescu, Orbeasca de Sus, Poroschia. Tezaurul de Poroschia, cu 552 de monede este cel mai mare dintre ele și cuprinde inclusiv imitaţii locale, getice, dar şi monede cu erori de batere. Mai rare sunt monedele şi tezaurele romane imperiale. Acestea sunt eşalonate pe perioada sec. I-IV d.Hr. Sunt prezentate trei tezaure provenite din zona Alexandriei, două de argint şi unul de bronz.
Foarte rare sunt monedele bizantine. Nu este cunoscut nici u tezaur din această perioadă. Explicaţia ar fia aceea că aceste teritorii nord-dunărene nu se găseau sub influenţa Imperiului Bizantin, spre deosebire de Dobrogea, de exemplu. Monedele bizantine prezentate se înscriu din perioada timpurie până în cea târzie a imperiului (sec. VI-XI d.Hr.).
Evul Mediu cunoaşte o intensă circulaţie monetară, dovadă fiind numeroasele tezaure descoperite. În tezaurul de la Balta Sărată, datat în sec. XIV, compus din aproximativ 3100 de monede, este întâlnită prima emisiune monetară din Ţara Românească, respectiv moneda emisă de Vladislav I sau Vlaicu Vodă. Alte emisiuni aparţin ţarilor bulgari Ivan Alexandru şi fiului lui Mihail, respectiv lui Sracimir.
Un tezaur cu o componenţă asemănătoare dar cu un număr mult mai mic de monede este cel de la Scrioaştea. La Ulmeni a fost descoperit un tezaur cu aproape 2000 de monede bătute în Lituania, Polonia, Elveţia, Germania, Transilvani şi Ungaria şi care a fost îngropat pe la sfârâitul sec. XVII. Componenţa lui arată faptul că zona era intens circulată, străbătută de adevărate rute comerciale precum Drumul Oii, Drumul Sării, Drumul Untului. Printre alte tezaure şi descoperiri monetare izolate din Evul Mediu pot fi amintite: o monedă de aur bătută de Spania pentru Ţările de Jos, în timpul ocupaţiei acestora, un tezaur monetar cu monede din Spania şi Ţările de Jos, descoperit la Slăveşti, cu monedele spaniole bătute în Mexic, colonie a Spaniei la acea vreme. Tezaurul de la Drăgăneşti Vlaşca cu monede emise în Lituania, Polonia, Prusia şi Ungaria are o componenţă asemănătoare cu cel de la Ulmeni. Din perioada sec. XVII-XVIII sunt tezaurele monetare mixte, compuse din emisiuni ale Imperiilor Spaniol, Austriac Romano-German şi Otoman, de la Alexandria, Blejeşti, Drăgăneşti Vlaşca, Frăsinet, Olteni, Siliştea, Ştorobăneasa şi Vedea.