Istoricul muzeului

Muzeul Judeţean Teleorman este o instituţie publică de cultură, de interes judeţean, cu personalitate juridică, ce funcţionează în baza Hotărârii nr. 6 din 13 mai 1993 sub autoritatea Consiliului Judeţean Teleorman.

Fără a avea tradiţia altor instituţii similare din ţară, Muzeul Judeţean Teleorman a căutat să-şi îndeplinească menirea de păstrător al valorilor arheologice, istorice şi etnografice locale şi a urmărit să păstreze, prin activităţile culturale desfăşurate, prin prestigiul său profesional şi al angajaţilor săi, rolul de reper în mediul cultural teleormănean şi naţional.

O primă încercare de constituire a unui muzeu în Teleorman datează din anul 1934, în timpul sărbătoririi centenarului oraşului Alexandria, atunci când Consiliul comunal hotărăşte să înfiinţeze un muzeu al oraşului care să expună şi să păstreze documentele găsite în diferite arhive, cât şi unele materiale ce dovedeau existenţa şi cultura populaţiei de pe aceste meleaguri. Muzeul a fost instalat, la început, într-o încăpere din localul Primăriei Alexandria, iar în anul 1936 a fost strămutat într-o încăpere a Palatului Cultural „Victor Antonescu”.

La data de 1 mai 1952 s-a deschis, în mod real, un Muzeu de Istorie a Alexandriei, în care erau expuse documente privind întemeierea oraşului, monede, ceramică, dovezi materiale din diferite epoci istorice. Din anul 1974, Muzeul Orăşenesc de Istorie Alexandria devine Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman şi, ulterior, Muzeul Judeţean Teleorman.

Începuturile timide ale muzeului din Alexandria au fost reflectate şi de lipsa unui spaţiu propice precum şi a unui personal calificat şi asemenea altor muzee din ţară, a fost înfiinţat ca urmare a deciziei politice generată de propaganda comunistă. Pe de-altă parte acceptarea unor „linii directoare” trasate de partid a fost singura modalitate prin care grupuri de iniţiativă formate din oameni inimoşi, pasionaţi de istoria şi tradiţiile locurilor în care trăiau şi îşi desfăşurau activitatea, au putut pune bazele unor „temple ale muzei Clio”. A fost un rău necesar, au fost realităţi ale anilor ’50 – ’60 ai secolului trecut, poate greu de înţeles în prezent… O bună perioadă de timp, activitatea specifică muzeului, asemenea altor instituţii de cultură, a avut de suferit, mai ales datorită impunerii de către activiştii de partid de la „centru” a obligativităţii obţinerii de venituri din autofinanţare şi a folosirii specialiştilor ca activişti culturali, la festivalul „Cântarea României”.

Principalul motiv al stagnării, mai ales în perioada anilor ’70, anii foarte prolifici ai altor muzee judeţene, a fost lipsa unui spaţiu de expunere şi depozitare şi subfinanţarea cronică a instituţiei, determinate de dezinteresul total al autorităţilor locale pentru acest aspect al vieţii culturale. O bună ocazie de a avea un spaţiu adecvat şi totodată de a valorifica clădirea istorică a fostei primării din centrul oraşului prin organizarea acesteia ca muzeu tematic a fost refuzată de Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă care coordona la acea vreme muzeul.

Primul sediu al muzeului s-a aflat, între anii 1952-1968, pe str. Libertăţii, în parcul de lângă primărie, lângă Şcoala nr. 5, aproximativ în zona terenului de sport al acesteia. Expoziţia era găzduită într-o încăpere, aici funcţionând şi o florărie. Muzeul, în afară de documente, cărţi, fotografii, hărţi, ceramică etc., prezenta şi exponate din domeniul ştiinţelor naturii.

Primul sediu al muzeului (1952-1968) şi imagine din prima expoziţie organizată

Următorul sediu al muzeului, între anii 1968-1977, a fost pe str. Dunării, nr. 188, pe locul unde în prezent se află clădirea Administraţiei Finanţelor Publice Teleorman. Aici expoziţia era organizată în cinci săli, dintre care cea mai mare abia atingea 25 m².

Al doilea sediu al muzeului (1968-1977)

Sediul din str. Dunării, nr. 137, unde muzeul a funcţionat între anii 1977-1997, aparţine în prezent Direcţiei de Protecţie Socială a Primăriei Alexandria. Aici a fost reorganizat muzeul şi expoziţia permanentă, axată doar pe arheologie, după mutarea din precedentul sediu, puternic afectat de cutremurul din 4 martie 1977.

Al treilea sediu al muzeului (1977-1997)

Imagini din a treia expoziţie organizată

După anul 1989 instituţia a trecut într-o altă etapă a existenţei sale. De această dată, principalul obiectiv a fost rezolvarea problemei sediului. Soluţia a fost găsită prin reconversia clădirii fostelor ateliere-şcoală, abandonate după 1985. Actualul sediu al Muzeului judeţean Teleorman din str. 1848, nr.1, inaugurat la 13 noiembrie 1997, oferă un spaţiu adecvat pentru expoziţii permanente şi temporare, spaţii pentru depozitarea patrimoniului, laboratoare de conservare şi restaurare, birouri, bibliotecă. Completarea structurii personalului de specialitate cu arheologi, muzeografi, restauratori şi conservatori, realizarea expoziţiilor permanente şi a unor programe educaţionale, participarea la proiecte expoziţionale şi de cercetare ştiinţifică, au condus la o nouă deschidere a instituţiei către public şi la o mai bună vizibilitate în plan naţional şi internaţional.

Reconversia fostei clădiri a atelierelor-şcoală şi transformarea în actualul sediu al muzeului

Patrimoniu

Muzeul Judeţean Teleorman conservă o importantă colecţie de arheologie, preponderent din epocile neo-eneolitică şi geto-dacică, cu numeroase obiecte provenite din staţiunile de la Ciolăneştii din Deal, Măgura, Siliştea, Vităneşti, Albeşti, Orbeasca de Sus, Zimnicea, dar şi o colecţie de numismatică reprezentată de o serie de tezaure monetare antice şi medievale descoperite la Alexandria, Balta Sărată, Drăgăneşti-Vlaşca, Poroschia, Schitu, Sfinţeşti, Ulmeni. De asemenea, conservă o valoroasă colecţie etnografică a zonelor etnografice Teleorman, Vlaşca şi Romanaţi. În cadrul patrimoniului deţinut pot fi amintite şi colecţiile de paleontologie, istorie, memorialistică, carte veche, artă.

Expoziţii

Muzeul Judeţean Teleorman găzduieşte trei expoziţii permanente: Înapoi în timp. Arheologie şi numismatică în judeţul Teleorman (arheologie), Aspecte etnografice teleormănene (etnografie), Colectivizare în Teleorman. Rezistenţă şi acceptare forţată (istorie recentă). Pe lângă acestea, patrimoniul muzeului este valorificat prin expoziţii temporare, între care amintim ciclul expoziţional intitulat Exponatul lunii, derulat din 2008. Muzeul Judeţean Teleorman a fost organizator sau coorganizator al unor expoziţii temporare şi itinerante în ţară (Bucureşti, Giurgiu, Călăraşi, Olteniţa, Piatra Neamţ, Piteşti, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Craiova) şi peste hotare (Bulgaria, SUA, Elveţia, Marea Britanie, Italia, Grecia, China, Belgia).

Programe educaţionale şi proiecte de cercetare

În scopul valorificării muzeale a patrimoniului dar şi pentru îmbogăţirea acestuia, Muzeul Judeţean Teleorman a derulat şi derulează a serie de programe educaţionale şi proiecte de cercetare.

Programul Muzeul sursă de cultură şi educaţie, adresat mai ales publicului de vârstă şcolară, în baza parteneriatelor încheiate cu instituţiile de învăţământ, a fost iniţiat în anul 2003.

Programul Muzeul te vizitează…, ce a debutat în 2013, îşi propune prezentarea muzeului şi a diferitelor teme de interes general (istorie, arheologie, etnografie) în localităţi din judeţul Teleorman, mai ales în cele din mediul rural.

Între anii 1998-2004 a participat la un proiect româno-britanic de cercetare a locuirii neo-eneolitice de pe Valea Teleormanului – Southern Romania Archaeological Project – SRAP, alături de Muzeul Naţional de Istorie a României şi Universitatea din Cardiff.

În perioada 2003-2004 a derulat un proiect de cercetare a procesului de colectivizare a agriculturii în judeţul Teleorman, program finanţat de către Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Secţiei Afaceri Publice din Bucureşti.

Împreună cu Misiunea Arheologică Franceză în România şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti a derulat, între 2006-2009, un proiect de cercetare arheologică ce a vizat epoca paleolitică.

Între anii 2017-2019 a derulat proiect pilot privind cercetarea interacţiunilor om – fluviu în preistorie (cca. 9000-5000 cal BC) la Dunărea de Jos, în colaborare cu Universităţile din Cardiff şi Lincoln, Marea Britanie.

În perioada 2009-2011 a desfăşurat, ca partener local al Universităţii din Cardiff, un proiect cu finanţare europeană, intitulat Măgura Past and Present, în cadrul Programului „Cultura 2009-2013”.

În perioada 2019-2020 a derulat în calitate de partener, împreună cu Fundaţia „Mână Deschisă” din Plevna, Bulgaria, proiectul Dunărea – un fluviu cu o bogată istorie comună (ROBG-476), cu finanţare europeană în cadrul Programului Interreg V-A România-Bulgaria 2014-2020.

Activitate editorială

Muzeul Judeţean Teleorman editează anual, din 2009, revista de arheologie intitulată Buletinul Muzeului Judeţean Teleorman. Seria Arheologie, în care sunt publicate studii generale de arheologie, studii şi cercetări interdisciplinare, abordări teoretice, pagini din istoria arheologiei, prezentări de carte.

Din anul 2010 a fost iniţiată seria Publicaţiile Muzeului Judeţean Teleorman, ce cuprinde studii generale şi monografii arheologice şi istorice, pagini de memorialistică, lucrări ale unor conferinţe.

Începând cu anul 2012 este editată o publicaţie electronică bianuală, cu apariţie la 31 ianuarie şi 31 iulie, disponibilă pe website-ul instituţiei, Muzeul Judeţean Teleorman. e – Buletin semestrial de informare.

Din anul 2020 a fost iniţiată seria Colecţiile Muzeului Judeţean Teleorman, ce va viza componentele patrimoniului Muzeului Judeţean Teleorman (arheologie, numismatică, istorie, artă), prima lucrare realizată fiind Catalogul selectiv al Colecţie de etnografie.