DIPLOMĂ C.F.R. (1939)

Emisă de Societatea generală LOCOMOTIVA a Mecanicilor Conducători C.F.R., diploma consemnează numirea ca membru al acestei societăți a lui Tache S. Gheorghe din Alexandria, la data de 24 ianuarie 1939.

Are dimensiunile de 60 x 48 cm și a fost imprimată pe un carton subțire, dublat pe verso cu un carton gros, pentru imprimare folosindu-se cerneală tipografică neagră și verde, în timp ce pentru completare și semnături s-a utilizat o cerneală ferogalică.

În centrul jumătății inferioare are un decupaj, în medalion, ce prezintă o fotografie a titularului diplomei, plasată pe spatele acesteia.

Bogat decorată, diploma are o grafică semnată de atelierul Lito[grafic] C. Caraianu & Co. București ce prezintă: ingineri proiectanți ai CFR (stânga jos), meșteri fierari ai CFR (dreapta jos), o locomotivă ce iese de pe podul „Regele Carol I” de la Cernavodă, traversând Dunărea și apărând într-un peisaj simbolic în care se regăsesc o serie de elemente CFR – o altă linie de cale ferată, un viaduct, o gară și un alt tren ce se apropie de un tunel (centru jos), precum și fațada unui portic, cu un fronton superior sprijinit pe câte doi semicoloni corintici, îmbogățit cu numeroase simboluri CFR (încadrează textul în partea superioară a diplomei).

Prima linie de cale ferată din România a fost linia de cale ferată București – Giurgiu, inaugurată la 31 octombrie 1869. Apoi, în același an și în anii imediat următori au urmat liniile: Suceava – Roman, Verești – Botoșani, Pașcani – Iași, Buzău – București, Buzău – Brăila – Galați, Galați – Tecuci – Mărășești, Roman – Mărășești, Pitești – București și altele.

Dacă în anii de început ai căilor ferate române aceste linii erau concesionate și exploatate de companii străine, cea mai mare parte a personalului de conducere dar și o parte din cel operativ fiind tot străin, după apariția „Legii pentru exploatarea căilor ferate ale statului”, la 19/31 martie 1883, sunt înființate primele școli pentru pregătirea cadrelor CFR, atât pentru ingineri cât și pentru personal operativ.

Din ianuarie 1889, statul român preia exploatarea întregii rețele feroviare, moment din care pregătirea personalului feroviar se va realiza exclusiv de către statul român.

La începutul secolului XX apar și numeroase organizații mutuale, de întrajutorare, ale ceferiștilor, cea mai cunoscută dintre ele fiind organizația „Locomotiva”, apărută la Cluj, în anul 1927.