Muzeul Judeţean Teleorman vă invită miercuri, 1 septembrie 2010, ora 11.00, la inaugurarea EXPONATULUI LUNII SEPTEMBRIE.

Pentru perioada 1- 30 septembrie a.c., Muzeul Judeţean Teleorman prezintă publicului vizitator un obiect deosebit aflat în patrimoniul instituţiei. Este vorba de ŞTAMPILA ORAŞULUI ALEXANDRIA.

ŞTAMPILA, ce face obiectul exponatului acestei luni, a fost folosita de toate serviciile Primăriei Alexandria începând cu anul 1868 şi până în 1930. Ştampila are formă rotundă şi este prevăzută cu mâner de lemn. Pe zona de ştampilare, central, este prevăzut calul pascal, susţinut pe trei sferturi de o eşarfă ondulată pe care este scrisă deviza municipiului “Patria şi dreptul meu”. Sub această compoziţie găsim două mâini care se strâng într-o unitate perfectă, mâini care ies din mâneci de haină bărbătească de orăşean, cu manşete. Stema este înconjurată de inscripţia “Regatul României, Primăria Urbei Alexandria”.

Ştampila este compusă din partea metalică (zona de ştampilare) şi mânerul confecţionat din lemn. Diametru 4 cm, grosime 9,5 cm.

Istoria acestei ştampile începe după întemeierea oraşului Alexandria, când, pentru întărirea actelor, s-a hotărât întocmirea unui sigiliu de formă ovală (40/45 mm), a cărui emblemă era reprezentată de un cal pascal, preluată din sigiliul Ocârmuirii judeţului Teleorman, în profil spre stânga sprijinind un steag alb bilobat cu cruce în partea de sus şi însoţit de două ramuri cu frunze şi flori, sub el aflându-se două braţe care îşi strâng mâinile. Legenda, scrisă cu caractere chirilice, spune: “Obştea oraşului Alexandria, 1834”.

Cu ocazia editării Ekstrucţiilor, în litografia lui Scarlat Ghica, în anul 1840, acesta a sugerat că ar fi potrivit pentru stema ce urma să fie gravată, ca oraşul să ceară domnului conferirea herbului domnesc; Alexandru Dimitrie Ghica însă a considerat că numele său era un dar suficient acordat oraşului. Astfel, sigiliul continuă să fie folosit până în 1850, când se confecţionează altul, de formă ovală, cu calul pascal spre stânga plasat în câmpul mărginit de un chenar şi legenda: “Epitropia oraşului Alexandria”. Din 1856, este folosit un sigiliu de formă rotundă, având în câmp două oi adosate, preluate din emblema tradiţională a judeţului Teleorman, şi legenda: “Oraşul Alexandria, judeţul Teleorman, Margini”. După reforma administrativă din 1864, oraşul trece în categoria comunelor urbane şi îşi adecvează stema: în câmpul sigilar, un scut despicat având în dreapta acvila cruciată, în stânga bourul cu stea între coarne, iar deasupra coroana inclusă.

Din 1867 şi până în 1930, toate serviciile primăriei vor folosi în antet vechea stemă, cu calul portdrapel şi mâinile ce se strâng, la care se adaugă o eşarfă cu deviza: “Patria şi dreptul meu”. Începând cu anul 1930, Comisia Consultativă de Heraldică stabileşte pentru Alexandria următoarea stemă: scutul tăiat de o fascie argintie cu iniţialele A. G.; în câmpul superior albastru o acvilă cruciată de aur, iar în câmpul inferior verde, rânduri de 6 lacrimi de argint; scutul este timbrat de coroana murală cu trei turnuri şi cu legenda:”România, Primăria oraşului Alexandria”. Simbolurile heraldice folosite cuprind stema tradiţională munteană – acvila, iniţialele domnitorului întemeietor şi elemente din stema familiei Ghica – lacrimile. Acest tip de stemă a figurat în antetul serviciului primăriei, dar şi al altor instituţii din oraş, până în anul 1948, când este înlocuită cu stema de stat a României.